Despre Scopuri și Obiceiuri în licee

De 2 săptămâni am început etapa a doua a proiectului „Dăruiește pentru Educație!”. Etapa în care le ofer suport liceenilor să își identifice un Scop pentru perioada următoare și obiceiurile pe care merită să le instaleze pentru a-și atinge Scopul. Un fel de „coaching individual colectiv”, cum îi mai spun în glumă.

Pentru această etapă am luat un model de lucru pe care îl folosesc de ani de zile în cursurile cu managerii și angajații din companii și l-am structurat astfel încât să fie cât mai simplu cu putință pentru liceeni. Și să mă și încadrez în 50 de minute cât am la dispoziție. 50 de minute în care le adresez liceenilor întrebări la care își completează răspunsurile în formular. Pe o parte Scopul, pe o parte Obiceiurile.

Ce le-am cerut?

  1. Să își aprindă imaginația! Să viseze că e posibil.
  2. Să fie generoși cu ei înșiși! Dacă ei nu sunt generoși cu ei înșiși, să nu se aștepte să fie cei din jur.
  3. Să răspundă la întrebări fără să stea prea mult pe gânduri! Astfel încât răspunsurile să vină de unde e potrivit să vină, nu din ce „ar trebui” să vină.

Ce am observat?

  1. Aproape toți liceenii știu ce să scrie! Aproape toți liceenii au claritate în ce privește ceea ce vor să împlinească în această etapă a vieții lor și cum anume. Acest lucru m-a impresionat cel mai mult. Recunosc faptul că aveam un pic de emoții la acest capitol, chiar dacă testasem procesul cu ajutorul membrilor familiei mele.
  2. Întrebările pe care le-am adresat liceenilor nu le adresează aproape nimeni din școală. „Care sunt cele mai importante lucruri pentru mine în viață?” sau „Ce mă împlinește cu adevărat?” au fost întrebări noi pentru cei mai mulți dintre liceeni (cel puțin așa mi-au spus, că i-am întrebat).
  3. Concentrarea lor când scriu răspunsurile la întrebări. Mă uitam la ei cât de mult erau în proces, câtă atenție au oferit întrebărilor.

I-am invitat la finalul întâlnirii să își noteze și întrebările astfel încât să aibă posibilitatea să reia acest proces ori de câte ori simt că este necesar. Pentru că scopurile se schimbă pe parcursul vieții. Iar pe cei mai îndrăzneți i-am invitat să adreseze întrebările respective părinților lor. 😊

Ce nu le-am spus liceenilor este că nu e despre Scopul sau Obiceiurile pe care le au acum pe acele formulare. Este și despre asta. Dar este mai mult despre a dobândi obiceiul de a-și stabili Scopuri și a instala Obiceiuri constructive.

De ce?

Pentru a crește probabilitatea de a fi împliniți în propriile lor vieți! Și pentru a se deconecta acum, cât mai au putere, de programele colective de blazare, plafonare, nepăsare, indiferență și „n-are rost” care rulează la nivelul societății românești. Și pentru a face astfel o diferență în viețile lor și în viețile celor din jurul lor.

Le doresc din toată inima succes!